Tresarind scânteie lacul Si se leagana sub soare; Eu, privindu-l din padure, Las aleanul sa ma fure Si ascult de la racoare Pitpalacul. Din izvoare si din gârle Apa suna somnoroasa; Unde soarele patrunde Printre ramuri a ei unde, Ea în valuri sperioase Se azvârle....
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori, ca or sa-mi creasca aripi ascutite pâna la nori, ca ai sa te ascunzi într-un ochi strain, si el o sa se-nchida cu o frunza de pelin. Si-atunci...
Stiu ca toamna-i înteleapta Ca-si pastreaza vara-n vine Dar pe partea cealalta Si-nspre ea înghetul vine Si-nspre ea se-aduna norii Cei mai negri si mai grei Cum pe strunele viorii Plâns sau cântec, oare ce-i? ← Tempora… – Octavian Goga Emotie de...
… Iar din tariile albastre încet s-a fost desprins o stea, Ca tremurarea unui zâmbet, Usoara, blânda stralucea. Si s-au pornit drumetii degraba Trei oameni buni ai lumii rele Legându-si viata si norocul De razele acelei stele. Sirag de nopti purces-au cale...
De din vale de Rovine Graim, Doamna, catre Tine, Nu din gura, ci din carte, Ca ne esti asa departe. Te-am ruga, mari, ruga Sa-mi trimiti prin cineva Ce-i mai mândru-n valea Ta: Codrul cu poienele, Ochii cu sprâncenele; Ca si eu trimite-voi Ce-i mai mândru pe la noi:...
Recent Comments