Decembre, ca un paradis De marmur si scântei, Hlamida si-a deschis, Si, din tei, Un vaiet lin de clopotei Suspina-abia, ca-n vis. Deasupra noptilor s-a-ntins Legenda ideala, Si nu e suflet neatins, Oricît de stins, De diafana ei petala, În care sa nu fi descins Lumina...
Dintre sute de catarge Care lasa malurile, Câte oare le vor sparge Vânturile, valurile? Dintre pasari calatoare Ce strabat pamânturile, Câte-o sa le-nece oare Valurile, vânturile? De-i goni fie norocul, Fie idealurile, Te urmeaza în tot locul Vânturile, valurile....
Sa treci prin primavara pe sub nor Când totul da-nspre verde si-nspre floare, Iar tu mirosi a dragoste si-a dor, Oricare ti-ar fi vârsta, dar oricare… ← Amar – Dumitru Malin Dintre sute de catarge – Mihai Eminescu...
Sa-mi vând amarul nu gasesc vreun târg La Babilon e cam târziu sa-l caut C-ar fi si prea departe nu ma plâng Nici ca mi-ar cere-acolo vreun discount Dar cum sa-mi pun taraba lânga drum Si marfa sa mi-o însir ca pe o ata Sa vina doamne grele de parfum Sa-mi târguie...
Au înnebunit salcâmii De atâta primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si încarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua ← Freamat de codru – Mihai Eminescu Amar – Dumitru Malin...
Recent Comments